Ierbarul etnobotanic

Iesi in oras. Ce faci ca sa te simti bine? Razi, glumesti, dansezi, bei, fumezi. Nu iti ajunge si vrei sa fii cool? Cumperi spice ca sa te simti mai interesant? Nu mai sunt legale. Stiu ca stii. Sunt o prostie care te face sa te simti bine si sa te relaxezi. Stiu ca stii. Atunci de ce continui? Asta esti? Un fumator de sintetice? Asta te reprezinta?

Esti o planta care fumeaza alte plante: modificate, alterate, cu efecte secundare nebanuite de tine, copile (deoarece copiii sunt principalii consumatori si tinta vanzatorilor de etnobotanice).

 

Primaria Cluj-Napoca si Imagistica au pornit o campanie impotriva consumului de etnobotanice. Acesta este primul pas. Constientizarea problemei si inchiderea magazinelor de profil.

Afisul de mai sus, afis ce va fi pus in toate liceele clujene si prin oras, este ideea lui #Zicu si il felicit pentru aceasta. De asemenea il felicit si pe Liviu Alexa pentru initiativa.

#Bontidatweetmeet

Vineri dupa-masa, ora 4. Vorbesc cu #Zicu sa facem ceva, sa nu stam in casa sambata.
-Bun.
-Mergem.
-Unde mergem?
-Ai vazut vreodata Castelul Banffy de la Bontida?
-Nu.
-Hai merem.
-Merem.
Pauza si idee: hai sa dam pe twitter poate mai vrea careva sa vina.
-Bah, da nu e cam tarziu sa anuntam ca maine mergem la Bontida?
-O fi tarziu da hai sa dam si vedem dupa aia ce si cum.
Anuntam si se arata cativa interesati.
-Bun asa. Roadtriiiiip!!!!

Ne-am adunat 4 masini si 13 oameni faini: eu, Alma, Alina, Razvan, Vlad, Cami, Dan, Lili, Cristi, Adriana, Monica, Alex si Bogdan.

Am intrat, am vazut, am ras, ne-am minunat, ne-am intristat, ne-am speriat ( al dracului caine, cum statea el fix in usa), ne-am pozat, am ras din nou, iar am pozat si am plecat la o cafea si o ciorba.

Castelul:


Nu l-am uitat nici pe Groparele care o tinut sa fie de fata.


Am dat un ochi si pe unde isi tineau grofii alcoalele:


Ne-am uitat si ce a mai ramas inauntru:


Twitosfera clujeana se inspira din istorie:


Am fost mandru ca un grof, uitandu-se la iobagii lui:


E greu sa strici o poza buna. Impreuna cu Vlad si Cristi am reusit:



Astia am fost:


Si perspectiva inversa:


E clar ca trebuie sa repetam experienta asta si in alte locuri.

Poze mai sunt la Alex, Dan , Adriana si la mine.

Bad hair day

“De ce bea lumea de Revelion?”

Domnul Sirb a lansat o intrebare in eterul blogosferic: De ce bea lumea de Revelion?

Initial m-am apucat sa-i scriu comentariu, apoi am vazut ca ma intind asa ca mi-am mutat raspunsul aici:

Eu merg pe ideea urmatoare:
De 365 de zile ma lafai in anul tocmai trecut. M-am atasat de el, ne-am imprietenit, am baut impreuna, am iubit impreuna, am ras impreuna...Ce mai? A fost omniprezent in viata mea in ultimele 365 de zile. Ceea ce e mai mult decat oricare din prietenii mei.
Si acum trebuie sa ne despartim. Eu tin la prietenii mei si ma gandesc cu jale ca pierd unul important. In fiecare an altul...astia parca sufera de o boala. E cam asemanator cu ce se intampla anual cu porcii.

(Banc un pic pe langa subiect: Un magar mergea pe drum si din spate il ajunge porcul:
- Ba magarule ce murdar esti! Esti tot jegos! Pe unde dracu te-a purtat stapanul? Si ce slab esti! Nu prea ti-a dat sa mananci! Si uite ce desagi mari ai... ce te incarca stapanul! Ce viata naspa...
La care magarul se intoarce spre porc:
- Auzi baaaaa!!! ... Mi se pare mie sau tu parca nu esti porcul de anul trecut?)

Sa revenim la subiect. Cand pierd un prieten in fiecare an sufar. Sunt constient ca in fiecare sfarsit de decembrie unul pleaca si vine altul. Dar ma simt asa…gol pe dinauntru cand ma gandesc ca nu-l voi mai vedea. Asa ca beau. Beau sa uit, beau de suparare ca pleaca cel vechi, beau de fericire ca vine cel nou.

Acum ti-am raspuns, stimate Ovi?

Copil prost

Draga copii mutati de pe HIV(a se citi cu cifre romane) pe Facebook,
va rog sa nu urmati exemplul copilului tampit de mai jos si sa dati add la toti locuitorii satelor pe unde ati trecut.
Poveste: primesc add de la un user, sa-i spunem Sergiu Loghin. Incerc sa vad despre cine e vorba, desi numele nu-mi spune nimic. Pauza, daca nu suntem prieteni vezi doar o poza cu ceva abstract albastru. Ok, dau confirm. Si incep discutia de mai jos:

Dupa care el scrie “Bine” si ma scoate dintre prieteni.
Doar ca eu ma asteptam la faza asta si am copiat o poza cu baietelul pasionat de cat mai multi friends pe facebook:
   
Ii mandru, nu?

Crăciunul vine și la bunici

Îi vezi pe stradă. Sunt trişti, pierduţi parcă. Au trăit o viaţă plină, s-au jucat, au iubit, au dat viaţă, au lansat în viaţă oameni şi acum au rămas singuri. Nimeni nu-i mai întreabă cum o mai duc, dacă au nevoie de ceva, dacă mai speră ceva de la viaţă.

Sunt bunicii ce au fost uitaţi.

„Crăciunul vine și la bunici” este un proiect de voluntariat care își dorește să ajute clujeni în vârstă să intre în atmosfera de basm a sărbătorilor de iarnă, chiar dacă nu au norocul să fie înconjurați de familie.

Beneficiari vor fi 50 de clujeni în vârstă, cu o situație materială mai dificilă, care frecventează centrele de zi pentru vârstnici din Cluj-Napoca (este vorba de centrele administrate de Direcția de asistență socială – nu sunt aziluri: oamenii vin și stau o perioadă în timpul zilei, apoi se întorc acasă). Aceștia își petrec o mare parte a zilei la centru, unde sunt printre prieteni: povestesc, joacă table sau șah, sunt ajutați când au nevoie. La centre sunt înscriși câteva sute de pensionari, unii dintre ei cu o situație materială decentă,  dar campania vizează pensionarii care nu-și permit să sărbătorească. Haideți să le aducem și lor un zâmbet de bunic de Crăciun!

Pentru a strânge cele necesare unor pachete de Crăciun Cristian Gog și Adi Hădean îşi  pun la bătaie priceperea, pregătind un spectacol care se va desfășura miercuri, 22 decembrie, între orele 19 și 20, în zona food court din Polus Center (care pune la dispoziție locul în mod gratuit). Clujenii care vor asista la spectacol vor primi cîte o pungă în care vor fi rugați să pună ceva pentru bătrâneii de la centre: un pachet de zahăr ori făină, un cozonac sau o sticlă de vin, o plasă de portocale sau o caserolă de carne – orice alimente doresc, neexistând alte restricții decît cele ale bunului-simț. Pachetele vor fi lăsate în coșurile special amenajate, iar în 23 decembrie le vor fi duse bătrâneilor.

Imaginea

Sa stabilim un lucru de la inceput. Eu sunt maxim un parerist. Nu lucrez in domeniu, nu am lucrat si nu stiu ce presupune profesiunea de PR. Dar intreb: cata munca, artificii si planuri sunt necesare pentru a ridica imaginea unei firme?

Cat se chinuie francezii sa arate lumii intregi ca au masini bune, ca le pot egala pe cele facute de nemti? Ca sunt sigure, fiabile, ca nu cedeaza in drum si ca merita cumparate? Cat de multi bani se investesc in sustinerea si promovarea unui sistem de asistenta rutiera, ca sa se stie soferul in siguranta indiferent ce se intampla cu masina? Cred ca destul de mult.

Si cat de repede e distrusa aceasta imagine de fiabilitate si siguranta cand vezi ca la reprezentanta Renault sunt probleme la partea electrica? Cum sa te mai astepti ca masinile sa functioneze mai bine decat firma luminoasa care anunta prezenta brandului in Cluj?

Multumiri pentru poza lui Tudor.